Anul trecut, peste 280.000 de români doreau să lucreze. Numai că, fie nu căutau de lucru, fie nu erau disponibili să înceapă lucrul

0 41

În anul 2017, 207.000 de români cu program parţial de muncă doreau şi erau disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind considerate persoane subocupate., se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică, difuzat luni. Această categorie de persoane a reprezentat 2,3% din populaţia activă, 2,4% din populaţia ocupată şi 30,3% din numărul total al persoanelor care lucrau cu program de lucru parţial. Faţă de anul precedent, numărul persoanelor subocupate a scăzut cu 5.000.

În anul 2017, 281 mii persoane inactive doreau să lucreze, dar fie nu căutau de lucru, fie nu erau disponibile să înceapă lucrul
Ponderea persoanelor subocupate în totalul populaţiei active a fost în anul 2017 de 2,3%, cu 0,1 puncte procentuale mai scăzută decât în anul precedent.

Forţa de muncă potenţială adiţională cuprindea 281 mii persoane, în scădere cu 19,5% faţă de anul anterior.

Rata şomajului este cel mai vizibil indicator rezultat din Ancheta forţei de muncă în gospodării, utilizat pentru a caracteriza o multitudine de aspecte economice şi sociale. Alături de acesta, pentru a oferi o imagine completă a situaţiei şi evoluţiei pieţei muncii, INS publică, cu periodicitate anuală, un set de 3 indicatori, reprezentând categorii de populaţie ocupată sau inactivă având unele similitudini cu populaţia în şomaj şi grade diferite de ataşament faţă de piaţa muncii (comparativ cu situaţia standard a categoriei din care fac parte) şi anume:
• persoane subocupate;
• persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul;
• persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul.

Ultimii 2 indicatori („persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul” şi „persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul”), alcătuiesc împreună „forţa de muncă potenţială adiţională”.
Setul de 3 indicatori constituie „arii” de întrepătrundere între populaţia ocupată şi cea în şomaj, pe de o parte, şi între şomeri şi populaţia inactivă, pe de altă parte, după cum se poate observa din diagrama de mai jos.
Populaţia după participarea la activitatea economică şi cei 3 indicatori suplimentari în anul 2017

Din rândul populaţiei inactive în vârstă de 15-74 ani (5907 mii persoane),  281 mii persoane făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională (în scădere cu 68 mii faţă de anul precedent). Dintre acestea:
• 277 mii erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă. În anul 2017, raportul procentual dintre această categorie de persoane şi populaţia activă a fost de 3,0%.
• doar un număr nesemnificativ de persoane care făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională deşi căutau un loc de muncă, nu erau disponibile să înceapă lucrul

Spune părerea ta

Adresa de email nu va fi publicata