„Blue Monday”, adevăr sau provocare? Presupusa cea mai deprimantă zi a anului, o strategie de marketing

9

Așadar, ni se spune să fim triști! Sau, și mai bine, să cheltuim bani ca să nu mai fim triști. Blue Monday – a treia zi de luni din luna ianuarie – e cunoscută ca cea mai tristă zi din an. Această sintagmă a apărut în 2005, când era doar o strategie de marketing a canalului britanic Sky Travel pentru a-și promova ofertele pentru vacanțe.

Probabil, însă, că există un grăunte de adevăr aici, deoarece altfel metoda nu ar fi prins atât de bine. Există un cumul de factori care ar predispune la melancolie exact în această perioadă a anului, printre aceștia numărându-se temperaturile scăzute, lipsa luminii, dar şi datoriile acumulate în perioada sărbătorilor, precum și oboseala adunată la finalul anului precedent.

Expresia de Blue Monday (lunea melancolică) a fost lansată de psihologului britanic Cliff Arnall. Teoriile acestuia au fost contestate de alţi specialişti, însă conceptul de Blue Monday a fost preluat cu entuziasm în campaniile publicitare pentru vânzarea de îngheţată sau de pachete turistice, astfel pătrunzând în cultura populară.

S-au observat anumite corelări cu această zi: s-a înregistrat un grad mai mare de absenteism la locul de muncă, dar şi o creştere a numărului cererilor de divorţ. De asemenea, s-a văzut o exacerbare a simptomelor celor care suferă în mod real de depresie şi nu resimt doar „melancolia” începutului de an.

Ajungem astfel să ne întrebăm, o fi ziua respectivă, cu toate elementele ei de … melancolie, vinovată pentru acestea, sau suferim de o sugestie colectivă care ne „programează” să fim deprimați și să … cumpărăm?

Printre cei care nu se lasă întristați de această zi sunt și românii. Datele un sondaj BestJobs arată că 6 din 10 angajați români nu se declară deprimați de Blue Monday, chiar dacă nu sunt imuni în fața cumpărăturilor. Specialiștii ne sfătuiesc, totuși, dacă resimțim melancolia zilei de Blue Monday și vrem să scăpăm de tristețe, să ieşim la plimbare, să facem sport sau, pur şi simplu, să stăm la fereastră, cât timp este lumină afară.