Când moare un astronaut în spațiul cosmic. Ce procedură se aplică celor decedați în misiune spațială

6

Ce s-ar întâmpla cu tine dacă, în timp ce ești în spațiu, în misiune, ai muri acolo? Ce ar face colegii tăi cu trupul tău, aceasta ar fi o întrebare mai corectă, nu ne punem problema în legătură cu modul de a muri în spațiu, deși există o multitudine de feluri în care se poate pieri acolo.

Se pot întâmpla multe. Un astronaut poate fi ars sau înghețat, se poate sufoca din lipsă de oxigen sau în interiorul propriului costum, poate să se umfle ca un balon din cauza presiunii sau poate să se afle prin apropiere chiar când trece un meteorit. În caz că s-ar întâmpla așa ceva, ce ar fi de făcut cu rămășițele pământești ale acestuia?

NASA și alte agenții spațiale s-au gândit și un astfel de scenariu și la câteva variante și soluțiile lor. La baza acestora s-au aflat anumite informații relevante. În primul rând, un om decedat, în costumul spațial, se alterează destul de repede, ceea ce va provoca un miros greu de suportat pentru colegii din rachetă sau de pe stația spațială, precum și o situație destul de încurcată din punct de vedere igienic. Nu se pune problema să fie aruncat în spațiu ca un marinar în mare, pe vremuri, deoarece un astfel de proiectil s-ar putea înfige cu capul în vreun satelit sau vreo aparatură spațială ultraperformantă. Și ce dacă e mort, a făcut daune, e bun de plată!

Nici aterizarea pe vreo planetă virgină nealterată nu este o variantă de dorit, deoarece o ființă moartă și în descompunere nu poate decât să contamineze locul și să compromită orice șansă de precizie și relevanță pentru o eventuală expediție viitoare. NASA a luat și aceasta în calcul, și a elaborat un regulament care interzice acest fel de năstrușnicie. O variantă acceptabilă, dar impracticabilă deocamdată, este incinerarea, dar în lipsa unor crematorii în dotarea navelor spațiale, au fost elaborate alte variante.

Astfel, în cazul în care moare un astronaut pe SSI sau în vreo navă, varianta preferată este să fie lăsat în costumul spațial și să fie depozitat în cel mai rece loc, așteptând prima ocazie să fie transportat pe Terra, atunci când va fi trimisă o navă în acest scop.

Cu totul altă poveste este o călătorie lungă, de exemplu un drum spre Marte. Vorbim despre drumuri care durează mai multe luni, chiar câțiva ani, în nave unde spațiul avut la dispoziție este calculat la milimetru pătrat. În acest caz se aplică o procedură interesantă, prin care se poate spune că decedatul devine, în mare măsură și cu adevărat, parte a spațiului cosmic.

Cum se procedează? Cadavrul este pus într-un sac special și scos în afara navei spațiale cu ajutorul unui braț robotizat, pe acea latură a navei care nu este orientată spre soare. La o temperatură de aproximativ – 270 de grade Celsius, astronautul se face bloc de gheață. Acest bloc este scuturat energic timp de vreun sfert de oră până când este redus la stadiul de pudră, după care, odată întors spre partea unde bate soarele, apa din această pudră se evaporă printr-o aerisire specială, iar din ceea ce fusese un astronaut, vor mai rămâne circa 25 de kg de materie fină ca nisipul mării.

Până la reîntoarcerea pe Terra, cadavrul rămâne în acest fel agățat de navă. Va fi reintrodus înapoi în interiorul navei abia la intrarea în atmosferă, pentru a se evita incinerarea totală și prematură. În acest fel, o cantitate mică din rămășițele astronautului vor putea fi redate celor dragi.

Un ultim scenariu ar fi cel în care omul moare pe Marte, sau pe planeta de destinație. Soluția ideală este incinerarea, pentru a se evita contaminarea locului cu microbi tereștri. Dacă acest lucru nu este posibil, temperatura va avea grijă ca microorganismele aduse „de-acasă” în corpul uman să înghețe și ele și să nu poată descompune corpul gazdă, care se va transforma într-o mumie.

Mumia va rămâne acolo. Se va degrada sub acțiunea radiațiilor lent, în timp îndelungat, și va persista sub formă de fosilă, pentru milioane sau chiar zeci de milioane de ani. Poate chiar va deveni obiect de studiu pentru speciile inteligente viitoare, care vor emite diverse ipoteze privind prezența, undeva într-o galaxie foarte foarte îndepărtată, a rămășițelor unui astronaut uman al mileniului trei!