Ce cântărește mai mult, un nor sau un elefant? Cum estimăm ce greutate are un nor

10

Norii, cu aspectul lor diafan și cu faptul că … nu cad de pe cer, ne fac să credem că sunt și deosebit de ușori. Însă realitatea este cu totul alta: norii pot cântări până la mai multe tone, cam cât …. 200 de elefanți. Dar oare cum se poate afla greutatea unui nor?

Nori pe cântar

Bineînțeles, este imposibil să captăm un nor și să îl punem pe cântar. Însă specialiștii meteorologi au metode pentru a afla greutatea unui nor. Ei trebuie să cunoască două lucruri: cât de mare este norul, și cât de multă apă conține. Norii de vreme frumoasă, cei de culoare albă cunoscuți sub numele de Cumulus, sunt cel mai bine de estimat, aflăm de la meteorologul Matthias Habel de la Meteo & Radar România.

Acești nori Cumulus au un contur precis, ceea ce face ca mărimea lor aproximativă să poată fi estimată ușor. De exemplu, un nor care are 1 kilometru lungime, 1 kilometru lățime și 1 kilometru înălțime are circa 1 miliard de metri cubi. Fiecare metru cub de nor conține aproximativ 1 gram de apă. Aceasta înseamnă că norul respectiv cântărește cam 1.000 de tone, cam cât 200 de elefanți, sau cam cât 800 de mașini.

Norii negri de furtună sunt mult mai grei. Ei pot ajunge la peste 10 kilometri înălțime, iar conținutul lor poate fi de milioane de tone de apă. Aceasta îi face să cântărească cât site de mii de elefanți!

Și totuși, de ce nu cad norii de pe cer, dacă sunt atât de grei?

De fapt, ei cad, dar nu sub formă de nori. Norii sunt de fapt formați dintr-un mare număr de picături, apărute prin evaporarea apei de la suprafața pământului, care capătă formă gazoasă, așa generându-se vaporii de apă. Aerul cald urcă, și o dată cu el și vaporii de apă pe cer. Ajunși la înălțime, vaporii se răcesc, condensează și se adună sub formă de picături, în jurul unor altor particule minuscule de praf sau fum, creându-se un nor.

Aceasta face ca un nor să fie alcătuit din miliarde de picături de apă. Fiecare picătură de apă este extrem de ușoară, ceea ce face ca norul să plutească în atmosferă și să nu poată cădea. Însă atunci când mai multe particule de apă se adună împreună în aer, norii devin grei. Și așa cad norii pe pământ, de fapt căzând picăturile îngreuiate, din cauza gravitației – sub formă de ploaie sau grindină.