Institutul Național de Statistică a publicat primele rezultate ale Recensământului 2022. Populația României a scăzut la 19.053.815 locuitori. Șeful INS prevede dezechilibre pe piața muncii

15

Deși s-a desfășurat la începutul acestui an, Recensământul ar fi trebuit să se realizeze în 2021, dar a fost amânat din cauza pandemiei. Cu toate că a avut loc în 2022, INS se referă la el drept RPL 2021 (Recensământul Populației și Locuințelor 2021).

De la recensământul anterior, din 2011, România este cu 1,1 milioane de locuitori mai săracă. Mai precis, populația rezidentă a țării a scăzut la 19.053.815 locuitori. Însă în 3 județe ale țării, și anume Ilfov, Bistrița și Suceava, numărul rezidenților a crescut, aparent deoarece emigranții români încep să se întoarcă în țară.

51,5% din totalul populației, adică 9.808,3 mii, sunt de sex feminin. 52,2%, respectiv 9.941,2 mii, locuiesc în mediul urban.

Ce mai aflăm din datele recensământului:

Față de recensământul anterior, de acum 10 ani, procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, ponderea populației vârstnice (de 65 ani și peste) crescând. Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de procente, ajungând la un număr de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021), spre deosebire de valoarea din 2011, de 101,8 (RPL2011).

Numărul tinerilor (sub 15 ani) a scăzut cu 115,7 mii persoane, însă ponderea acestora în totalul populației este în ușoară urcare, la 16,1% față de 15,9%. În rândul populației de 65 ani și peste, creșterea ponderii în totalul populației este cu aproape jumătate de milion de persoane, de la 16,1% la 19,6, respectiv cu 3,5 puncte procentuale. Prin urmare, în decursul ultimei decade, raportul de dependență demografică a crescut de la 47,0 (RPL2011) la 55,5 persoane tinere și vârstnice la fiecare 100 persoane adulte (la RPL2021).

39 județe din 42, inclusiv municipiul București, au pierdut din numărul de locuitori. Cele mai mari reduceri ale numărului de rezidenți, în valori relative, le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin). În schimb, în valori absolute, municipiul București a înregistrat cea mai mare pierdere de populație, de 166,4 mii persoane (-8,8%), urmat de Prahova (-67,8 mii, reprezentând 8,9 %) și Dolj (-61,1 mii, reprezentând 9,3%).

Recensământul a înregistrat etnia, limba maternă și religia pe baza declarației libere a persoanelor recenzate. Pentru aceste trei caracteristici, informațiile nu sunt disponibile în cazul unor persoane care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și al acelora pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative. Calculul structurilor prezentate pentru cele 3 caracteristici s-a realizat, astfel, în funcție de numărul total de persoane care au declarat aceste informații, și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.

Pentru caracteristica etnie, au fost disponibile informații pentru 16.568,9 mii persoane (din totalul celor 19.053,8 mii persoane care formează populația rezidentă a României). Dintre acestea, 14.801,4 mii persoane (89,3%) s-au declarat români. Numărul de persoane de etnie maghiară înregistrat la recensământ a fost de 1.002,2 mii (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%). Pentru încă trei grupuri etnice s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii: ucraineni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii persoane) și turci (20,9 mii persoane).

În ceea ce privește limba maternă, 16.551,4 mii persoane au făcut declarații, în urma cărora structura populației după limba maternă este următoarea: limba română reprezintă pentru 91,6% prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, iar pentru 6,3% dintre persoane, limba maternă este maghiara; pentru1,2% dintre rezidenți, limba romani  a reprezentat limba maternă, iar pentru 0,2% – limba ucraineană.

Un număr de 16.397,3 mii persoane din totalul populației rezidente au declarat confesiunea, și din aceste date reiese că 85,3% dintre declaranți sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,0% de religie reformată, iar 2,5% penticostală. Câteva alte religii au înregistrat ponderi între 0,4% – 0,8%: greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), iar adventistă de ziua a șaptea și musulmană câte 0,4%. Un procentaj de 0,9% din totalul populației s-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici.

Privitor la starea civilă, aproximativ jumătate din populația rezidentă (47,9%) cuprinde persoane cu starea civilă de căsătorit(ă), și anume 4.495,5 mii bărbați și 4.629,7 mii femei.  Persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populației rezidente. Din 5 persoane rezidente, 2 nu au fost niciodată căsătorite.

După nivelul de instruire absolvit, structura populației rezidente se prezintă astfel: 43,5% studii medii (nivel postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiștri), 40,5% nivel scăzut de instruire (studii primare, gimnaziale sau fără școală absolvită) și 16,0% nivel superior. Față de anul 2011, avem mai puțini analfabeți declarați: 143,6 mii persoane, în scădere de la 245,4 mii la RPL2011.

Un criteriu important l-a constituit statutul activității curente. Structura după această caracteristică este constituită din populația activă de 8.185,0 mii persoane, care constă din 7.689,0 mii persoane ocupate și din 496,1 mii șomeri.

Un număr de 10.868,8 mii persoane formează populația inactivă, dintre care două cincimi sunt pensionari și beneficiari de ajutor social (39,5%). Elevii și studenții reprezintă aproape o treime (32,0%).

Șeful INS, Tudorel Andrei, și-a exprimat îngrijorarea în ceea ce privește cifrele calculate la acest Recensământ. „Sunt puțin pesimist pe partea de evoluție demografică. Dacă pe economie se poate corecta, din păcate în demografie nu se întâmplă așa. Dacă în sistemul totalitar era suficientă o decizie politică cum a fost în 1967, crește natalitatea, a crescut la jumătate de milion, s-a dublat, nu se mai poate acum. Din păcate, pe ultimele cifre pe 2020, 2021 vom avea agregat, la 143 de bunici avem 100 de copii sub 15 ani. În urmă cu 20-30 de ani era invers. Practic acum vor fi bunici care nu vor avea copii. Înseamna dezechilibre majore pe piata fortei de muncă, pe pensii”, a explicat acesta.