Munca în vremuri de criză. Locurile de muncă cele mai sigure. Din ce în ce mai multe persoane peste 65 de ani vor munci în următorii 10 ani

15

Cum va arăta piața muncii în România în anul 2023? Specialiștii anticipează o încetinire a creșterii economiei, care poate avea ca efect pierderea de locuri de muncă în unele sectoare și crearea de noi locuri de muncă în altele. Dacă analizăm datele sondajelor publicate recent pe această temă și dacă studiem dinamica salariilor din 2007-2022, precum și din perioada ultimelor două crize (2008-2011 și pandemie), putem trage niște concluzii.

Salariații din domeniul IT&C sunt cei mai protejați de o posibilă criză. De la aderarea României la Uniunea Europeană, cele mai mari creșteri salariale s-au înregistrat la aceștia. Într-un studiu, pe primul loc la creșterea salarială se află Activitățile de editare (cod CAEN 58), care includ activitățile de editare software (a jocurilor de calculator și editarea altor produse software – aplicații, transpunerea sau adaptarea software, găzduirea de aplicații sau vânzarea cu amănuntul de programe software ). Pe locul al doilea găsim serviciile în IT&C, iar locul al treilea este ocupat de serviciile administrative și cele suport.

Această grupă cuprinde: activități de închiriere si leasing, activități de servicii privind forța de munca (plasare a forței de muncă și contractare, pe baze temporare, a personalului), activități ale agențiilor turistice și ale tur-operatorilor; activități de investigații, de pază și protecție, activități de peisagistică, curățenie și servicii pentru clădiri, precum și activitățile de secretariat și serviciile prestate în principal întreprinderilor.

Pe locul al patrulea regăsim activitățile din sfera fabricării produselor din lemn. Printre acestea găsim tăierea și rindeluirea lemnului, fabricarea parchetului, fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcții și fabricarea ambalajelor din lemn.

Perioada crizei din 2008-2010 a fost favorabilă în primul rând IT-iștilor, urmați de lucrătorii din producția de autovehicule, extinzându-se și asupra întregului lanț pe orizontală- piese auto, componente electrice ș.a. Nu le-a mers rău nici celor din activitățile anexe extracției (de la sondare, forare, prospecțiuni geofizice, până la lichefierea și regazeificarea gazelor naturale ș.a.)

Tot IT-iștii au fost cei mai avantajați și în intervalul 2020-2022, care au desfășurat activități acoperite de codul CAEN 58 – Activitățile de editare, care – includ activitățile de editare software- jocuri de calculator și editarea altor produse software – aplicații, transpunerea sau adaptarea software, găzduirea de aplicații sau vânzarea cu amănuntul de programe software.

Au urmat cei din industria alimentară, fabricarea produselor din tutun, transporturile aeriene și cei care desfășoară activități conform codului CAEN 32-Alte activități industriale, unde se numără Fabricarea bijuteriilor, a imitațiilor de bijuterii, Baterea monedelor, Fabricarea instrumentelor muzicale, Fabricarea articolelor pentru sport, Fabricarea jocurilor și jucăriilor, Producția de dispozitive, aparate și instrumente medicale și stomatologice și Fabricarea măturilor și periilor.

Conform unui studiu efectuat de BestJobs, un sfert dintre cei întrebați intenționează să-și schimbe domeniul de activitate, pentru că cel în care activează în prezent este puternic afectat de contextul economic și își doresc un loc de muncă mai sigur. Majoritatea acestora lucrează în domeniul vânzărilor, al producţiei, turismului sau transporturilor.

În ceea ce privește criteriile după care oamenii se orientează atunci când caută un job nou, se pare că în fruntea listei se află banii și munca de acasă. Pe lângă acestea, în ultima vreme au câștigat tot mai mult teren și siguranța domeniului de activitate și rezistenţa acestuia la şocuri externe.

42% dintre respondenți au în vedere și beneficiile extra-salariale, dar o pondere importantă o are și posibilitatea de a avea mult timp liber (37%), sau de a putea lucra remote (34%). Se pare că cele mai sigure locuri de muncă sunt cele strâns conectate la mediul online, sunt de părere un sfert dintre cei întrebați.

În ceea ce privește criza sanitară actuală, respondenții sondajului BestJobs sunt de părere că domeniile cel mai puțin afectate sunt IT şi telecomunicaţii (54,7%), armată, pază şi protecţie (37,8%), medicină şi sănătate (37,6%), dar şi call center şi suport clienţi (35,2%). În schimb, cele mai „lovite” sunt sportul, arta şi divertismentul (5,6%), serviciile de înfrumuseţare (7,5%) sau turismul şi alimentaţia (8%).

O dinamică interesantă va cunoaște cererea și oferta categoriilor de angajați pe piața muncii. În primul rând, odată cu creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în România, de 27 în perioada următoare, mai mare decât media UE, va crește și media de vârstă a românilor care muncesc. Cei care vor munci și vor avea peste 65 de ani se va dubla în decurs de 10 ani, rata acestora de participare pe piața forței de muncă va ajunge la 82%, de la 56% în anul 2000.

Cât despre domeniile în care ocuparea va crește, există și aici deplasări și variații. Astfel, forța de muncă necesară în construcții va crește destul de mult în intervalul 2022-2030, în vreme ce în agricultură va continua să scadă. Sectorul prelucrător este interconectat cu creșterea ocupării forței de muncă în sectorul alimentar, băuturi și tutun și inginerie.

De asemenea numărul de salariați din sub-sectoare cum ar fi comerțul cu ridicata și cu amănuntul, cazare, catering și transporturi, în schimb în cazul transporturilor sau al sectorului logistic, numărul locurilor de muncă va fi puternic afectat de robotizare și automatizare.

Serviciile juridice, contabile, consultanță și telecomunicații vor cunoaște cea mai mare creștere în sfera serviciilor, în timp ce serviciile administrative vor avea cea mai slabă performanță.

Un decalaj foarte puternic va apărea între oferta de joburi din economia reală și ceea ce oferă tinerii care intră pe piața muncii. Noile generații au calificări tot mai înalte și numărul absolvenților cu studii superioare crește foarte mult, însă locurile de muncă care necesită studii superioare sunt mult mai puțin numeroase.

Cătălin Ghinararu, cercetător în cadrul Institutului Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale, a declarat că ”E o problemă și a structurii economiei românești, care nu e de natură să absoarbă un număr foarte mare de absolvenți de studii superioare. Noi am dezvoltat foarte mult învățământul terțiar academic, nu cel terțiar vocațional. Va apărea o presiune asupra celor cu studii medii care vor presă la rândul lor către cei cu calificări scăzute. E o problemă de structură a economiei”.

Forța de muncă din România lucrează în prezent, în proporție de aproape 60%, în sectoare care nu au de-a face cu studiile superioare: prin Horeca, depozite, retail, alte servicii din aceeași categorie. O mare parte din oferta de forță de muncă cu studii superioare s-a canalizat spre zone ale administrației publice, o zonă care contribuie la formarea PIB prin consumurile finale.

Există astfel, din păcate, o neconcordanță foarte pronunțată între structura economiei care determină, la rândul ei, structura cererii de muncă, pe de o parte, și structura ofertei de muncă, ceea ce intră pe piață, pe de altă parte.