Plictiseala, un rău necesar pentru fericirea noastră. Social media, cel mai mare dușman al ei

13

„Mă plictisesc!” sună a dezastru în zilele noastre, și pare că întreaga cultură actuală, împreună cu tehnologia, au declarat război plictiselii. Și parcă distragerea atenției nu a fost niciodată mai facilă.

Astfel, când ne lovim de starea mentală numită plictiseală, nu știm cum s-o alungăm mai repede, și atunci ne conectăm la mediul virtual. Însă, potrivit cercetătorilor, cea mai la îndemână metodă de a scăpa de plictiseală este și cea mai nocivă.

Un studiu desfășurat de cercetători în psihologie pe 15 subiecți cu vârste cuprinse între 20 și 60 de ani din Anglia și Irlanda i-a intervievat pe aceștia cu privire la experiența de izolare în timpul pandemiei COVID. Răspunsul invariabil a fost despre plictiseală, și apelarea frecventă la rețelele de socializare pentru a face timpul să treacă mai ușor.

Și astfel înlocuim plictiseala cu sentimente de gol interior, de ceață mentală și de îndepărtare de realitate. Și aceasta deși plictiseala are rostul și beneficiile ei.

Plictiseala este o stare foarte comună și inevitabilă. Ne plictisim atunci când repetăm o activitate, ne plictisim atunci când nu ne interesează, dar suntem nevoiți să o facem, atunci când avem prea multă energie și nu avem către ce să o direcționăm, sau dacă întâmpinăm dificultăți de concentrare sau când, pur și simplu, suntem obosiți. Plictiseala poate fi reactivă, atunci când ne dorim să facem, dar nu știm exact ce, și plictiseala apatică, când nu reușim să facem nimic, când nu avem energie și chef și nu ne putem mobiliza pentru nicio activitate

De ce ne este necesară și utilă plictiseala? Iată câteva motive:

Plictiseala înseamnă pauză. Creierul nostru are nevoie de repaos, în special după activități intense sau repetitive. Este răstimpul lui în care procesează informații, aprofundează noțiuni și consolidează învățarea.

Plictiseala înseamnă noutate. Este o metodă simplă prin care creierul ne atrage atenția că are nevoie de altceva, de un nou stimul. De multe ori, plictiseala ne dă energia și imboldul de care avem nevoie ca să interacționăm mai mult cu prietenii, să ne descoperim o nouă pasiune sau să căutăm un nou sens vieții noastre, sprijinind o cauză în care credem.

Plictiseala înseamnă odihnă. Ea poate fi un semnal al corpului că are nevoie de odihnă, și noi nu trebuie să-l considerăm defect și să vrem să fim mereu productivi și să facem ceva „util“. Corpul și creierul știu cel mai bine când au nevoie de decuplare. Este esențial să le ascultăm.

Plictiseala înseamnă creație. Atunci când întrerupem rutina mentală și ne considerăm liberi să primim orice gânduri vin către noi, acestea se pot închega ca idei creative despre activități viitoare în care ne putem implica sau despre ceva ce vrem să schimbăm. Atunci când nu facem nimic, de cele mai multe ori facem de fapt foarte mult.

Plictiseală înseamnă a sta tu cu tine. Este un lucru de care mulți oameni fug, deoarece plictiseala ne oferă spațiu și timp nouă, să ne „auzim” gândurile și ideile. Iar această „conversație”, deși necesară și benefică, este de multe ori dificilă. Ca răspuns, căutăm soluții prin care să evităm această confruntare.

Atunci când încercăm mereu să ne distragem atenția pentru a evita starea de plictiseală, renunțăm și la toate aceste beneficii care sunt atât de importante pentru starea noastră de bine. Iar social media este instrumentul perfect și la îndemâna oricui pentru aceasta.

Sigur că scopul nu este de a înlătura total rețelele de socializare, ci de a învăța să le folosim cu moderație.  Rețelele de socializare în sine nu dețin valoarea de bine sau rău, însă modul, frecvența și măsura în care ajungem să le folosim vor face diferența între o activitate care ne face mai mult bine sau mai mult rău.

Putem ajunge chiar la adicție de social media, iar Mihaela Bercea, psiholog, ne explică cum reușesc oamenii să devină dependenți și cum putem să combatem acest fenomen.

„Social media are extrem de multe lucruri frumoase, oportunități în carieră. Ne conectăm cu oameni pe care nu i-am văzut de mult, cu oameni din diferite părți ale lumii. Suntem expuși la diferite socializări, la diferite culturi, ne simțim văzuți, ne simțim auziți. Așa că, avem nevoie să înțelegem că aceste lucruri sunt importante, dar efectele negative sunt la fel de importante.

Cel mai simplu lucru pe care putem să-l facem este să verificăm, fiecare dintre noi, timpul pe care-l petrecem pe social media pe zi. Ați fi surprinși să vedeți că oamenii în general petrec mai mult timp decât cred că petrec.” , a mai spus Mihaela Bercea, psiholog.