Șase efecte negative ale poluării aerului asupra sănătății

12

Poluarea aerului poate genera consecințe concrete asupra sănătăţii oamenilor, printre acestea numărându-se bronşită cronica și acute, crize de astm, boli cardiovasculare, alergii la polen, cancere pulmonare şi ale căilor respiratorii, afecţiuni ale aparatului reproducător, cupă cum arată un studiu publicat în Franţa.

Din ce în ce mai frecvent se înregistrează niveluri maxime de poluare, mai ales în marile aglomeraţii urbane, care au repercusiuni importante asupra sănătăţii publice. Absorbţia de particule fine, prezente în aerul respirabil, indiferent dacă este analizată pe termen scurt sau lung, este deosebit de dăunătoare.

Aproximativ 1,3 milioane de decese au loc la nivel mondial în fiecare an din cauza poluării aerului. În Franţa, de exemplu, s-au estimat cel puţin 48.000 de victime de către experţii agenţiei Sante Publique France, care declară că numărul deceselor este „probabil mai mare”. Particulele fine cauzează, de asemenea, cel puţin 9% din mortalitatea naţională. Speranța de viață se reduce astfel cu doi ani pentru cei cu vârsta de 30 de ani în prezent, după cum au explicat reprezentanţii aceleiaşi agenţii. Principala sursă de poluare a aerului o reprezintă activităţile umane (agricultură, industrie, transporturi, încălzitul public).

De asemenea, aceeaşi agenţie a tras un semnal de alarmă cu privire la un număr de 46 de produse de produse de uz casnic care constituie o sursă de „poluare majoră a aerului din interiorul” locuinţelor.

Unele categorii ale populaţiei sunt mai vulnerabile decât altele. Astfel, „efectele cele mai grave asupra sănătăţii sunt observate la persoanele deja bolnave. În plus, populaţiile mai vulnerabile, precum copiii, persoanele în vârstă şi familiile cu venituri mici, care au un acces limitat la îngrijirile medicale, sunt mai sensibile la efectele negative generate de expunerea la poluarea aerului”, declară OMS.

Bronşitele acute şi cronice

Bronșitele acute și cronice pot fi provocate de poluanţii atmosferici, care au ca efect fragilizarea bronhiilor, acestea devenind astfel mai expuse la virusuri şi bacterii. Se estimează că poluarea aerului provoacă aproximativ 950.000 de cazuri de bronşite acute și în jur de 134.000 de cazuri de bronşite cronice în fiecare an.

Crize de astm

Principala afecțiune declanşată sau agravată de poluarea aerului este considerată a fi astmul. Dintre cazurile de astm identificate în fiecare an, se pare că între 10% şi 35% sunt asociate cu acest tip de poluare.

Boli cardiovasculare

Și accidentele vasculare cerebrale (AVC), infarctele miocardice şi anginele pectorale pot fi declanșate de poluare.

Alergii la polen

Poluarea sub formă de particule fine din aer este unul dintre factorii care determină moleculele de polen să elibereze proteinele care se fac vinovate de apariţia mai uşoară a alergiilor, şi ajută proteinele din anumite tipuri de polen – precum cel de mesteacăn, de exemplu – să pătrundă mai uşor în căile respiratorii secundare, fapt care poate să provoace crize alergice.

Cancer pulmonar şi cancer al căilor respiratorii

Cauzele cancerului sunt, prin definiţie, dificil de identificat, așadar este greu de estimat cu precizie. Totuşi, poluarea este considerată de specialişti ca fiind un potențial factor declanșator pentru acest tip de boală.

Afecţiuni ale aparatului reproducător

Un alt efect negativ pentru care este considerată vinovată tot poluarea atmosferică este scăderea fertilităţii la bărbați, creşterea numărului de naşteri premature şi a mortalității intrauterine.